Undeva departe de loazele urbane, la vreo 140 km, în localitatea Galița, se află o școală atât de prietenoasă încât te întrebi ce i-ar putea diferenția pe profesorii și elevii de aici de cei de la oraș, în demersul lor comun.

De altfel, același lucru se întreabă și cei de la catedră, care se simt uneori frustrați de modul prea superior în care sunt priviți de colegii lor de la oraș, care până la urmă tot o facultate au terminat – comentau cei din Galița, cu năduf!

Și mai au un of! Școala Gimnazială nr. 1 Galița va fi, începând din anul școlar viitor, structură a Liceului „Regele Carol I“ din Ostrov, întrucât nu îndeplinește condiția impusă de Legea educației nr. 1, și anume pentru a avea personalitate juridică trebuie să aibă minim 300 de elevi.

galita

Cu toate acestea, profesorii de la Galița care au participat la întâlnirea cu psihologul Daniela Petrescu, reprezentant al Asociației Educația pentru toți – activitate din cadrul proiectului de cercetare „Dezvoltarea capacităților de comunicare și orientarea în carieră a tinerilor“, aplicat de lect. Mariana Călin, de la Universitatea „Ovidius“ – nu consideră că școlile rurale sunt discriminate din punct de vedere al dotărilor.

Pentru că au avut sprijin din partea autorităților locale, iar unitatea de învățământ a fost dotată cu calculatoare, dar se pot mândri și cu o bibliotecă bine amenajată. Elevii mai au norocul de a se bucura și mai mult acum, că tot a venit vara, de un teren de sport cum mulți de la oraș și-ar dori, datorită implicării active a directoarei prof. Valentina Dumitrașcu. Ba chiar un profesor de sport de la Ostrov vine sâmbăta la Galița să organizeze campionate.

Vin la școală să mai scape de îngrijit animale

Frumoși și destinși, în curtea unității de învățământ, elevii din Galița recunosc că vin la școală și ca să mai scape de munca în grădină, de îngrijit animalele sau chiar frații mai mici. Ba chiar una dintre eleve căra după ea o sacoșă voluminoasă, în care a mărturisit că avea toate caietele și cărțile, pe care nu le-a lăsat acasă de teamă să nu i le rupă sora ei mai mică.

Spuneau foarte mândri că au și ei Facebook și că își doresc să meargă la liceu la Constanța… deși cel din Ostrov este mai aproape.

Neșansa lor este de a nu avea posibilitatea să se înscrie la cercuri sportive ori de teatru sau dans, cum și-ar fi dorit mulți dintre ei. Ca să nu mai vorbim de un film la cinematograf.

Un lucru este cert: acești copii sunt conștienți că numai prin educație își pot depăși condiția și pot spera la un viitor mai bun decât, poate, al părinților lor.

xxx

În finalul vizitei, gazdele au mărturisit că s-au bucurat de oaspeți în sfârșit dezinteresați, pentru că și acești profesori, ca și cei de la Dobromir, simt nevoia să fie băgați în seamă și întrebați de… sănătate, dincolo de dările de seamă cu privire la programă și activitatea la catedră.

Simona ANGHEL