Miercuri, 29 noiembrie, în sala de festivități a Liceului Teoretic Lucian Blaga, a avut loc activitatea-concurs de religie, ,,De la Sf. Andrei la Sf. Nicolae – Creștinarea spațiului dobrogean”, coordonată de prof. Nicoleta Măldăianu și  prof. Iuliana Voicu, activitate ce face parte din proiectul interdisciplinar: Cunoscând istoria, ne cinstim eroii.

          lucian blaga11  Astfel, echipele de câte patru elevi de la clasele a V-a și a VI-a au avut probe variate în care au dovedit că au cunoștințe demne de a fi împărtășite: proba scrisă de cunoștințe despre Sf. Apostol Andrei și Sf. Nicolae, ocrotitorul copiilor, proba orală de cunoștințe cu întrebări-fulger, proba de creație (realizarea unei poezii din cinci versuri, pornind de trei cuvinte-cheie), proba orală de prezentare a unor  tradiții populare de Sf. Andrei și minuni săvârșite de Sf. Nicolae, iar, la final, prezentarea proiectelor realizate, în prealabil, de fiecare echipă.

Tradițiile populare de Sf. Andrei i-au  atras pe copii. Ei au povestit că în noaptea de  Sf. Andrei, strigoii ies şi merg la răscruce de drumuri şi se bat cu coasele sau cu meliţele pe care le fură din curţile oamenilor; dacă nu au cu cine să se bată, se zice că încearcă să facă rău celor ce umblă pe afară în noaptea aceasta sau încearcă să intre în case pe fereastră sau pe hornul casei; dacă nu au pe unde să intre în casă, se zice că îi cheamă, cu vorbe meşteşugite, pe cei din casă afară; iar dacă ei răspund, îi lasă muţi; dacă nici aşa nu reuşesc, cer ajutorul lucrurilor din casă ca să descuie uşa. Pentru a se apăra de strigoi, oamenii ung tocurile uşii şi ale ferestrelor cu usturoi în formă de cruce sau mănâncă usturoi şi se ung cu el pe tot corpul sau doar pe anumite părți.

Tot în această noapte nimeni nu trebuie să măture casa și să arunce gunoiul iar fetele îşi fac vrăji de dragoste, ca să-şi afle „ursitul” sau coc turta de Andrei (din măsuri egale de apă, sare şi făină, care se coace pe vatră) pe care o mănâncă, aşteptând ca noaptea, în vis, ursitul să vină să le astâmpere setea, aducându-le apă. De asemenea, toţi ai casei, şi îndeosebi fetele mari şi băieţii, seamănă grâu în câte o strachină sau glastră cu pământ iar celui care îi răsare grâul mai frumos, va fi mai sănătos şi mai norocos în anul urmator.

Copiii au fost documentați și în legătură cu minunile Sf. Nicolae, povestind despre minunea sfântului cu un covor, despre minunea izbăvirii de la înec a unui dreptcredincios, sau despre izbăvirea unei corăbii. Foarte iubit de copii, Sfântul Nicolae e cunoscut ca aducător de daruri sau de nuielușe. La primul sinod ecumenic ținut la Niceea, în anul 325, acesta a fost recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. Sfântul, îngrijorat de o posibilă ruptură care putea avea loc în Biserică, i-a dat ereticului Arie o palmă. Astfel, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviți cu o joardă în semn de avertisment. Tot tradiția spune că nuielușa cu care este lovit neascultătorul trebuie să fie de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Nașterea Domnului (Crăciun), înseamnă că sfântul “a mijlocit” iertarea celui care a fost lovit.

Din fericire, copiii care au participat la activitate au fost cuminți și buni concurenți, fiind, prin urmare, răsplătiți cu portocale, bomboane, iconițe, diplome și multe binecuvântări mijlocite de cei doi sfinți sărbătoriți, pregătind astfel calea darurilor lui Moș Crăciun.

Director,                                                         Consilier de imagine,

Prof. Elisabeta Ana Iuliana LINEA           Prof. Simona  DRAGOMIR